Home » Știință » Marea Pată Roșie de pe Jupiter se micșorează, iar astronomii au aflat de ce

Marea Pată Roșie de pe Jupiter se micșorează, iar astronomii au aflat de ce

Marea Pată Roșie de pe Jupiter se micșorează, iar astronomii au aflat de ce
Foto: NASA/JPL-Caltech/SwRI/MSSS/Gerald Eichstadt/Justin Cowart
Publicat: 05.08.2024

Omenirea observă de secole Marea Pată Roșie de pe Jupiter, un anticiclon colosal, în prezent un pic mai mare decât Pământul, cu vânturi care urlă în sens invers acelor de ceasornic cu până la 680 de kilometri pe oră.

Oricât de puternică ar fi, Marea Pată Roșie s-a diminuat semnificativ de la primele înregistrări clare ale existenței sale, în 1831. Furtuna a fost odată mult mai mare; în timp, s-a micșorat și continuă să se micșoreze.

Oamenii de știință cred acum că înțeleg de ce: Marea Pată Roșie se hrănește din alte furtuni mai mici care fuzionează în ea. Dacă nu există aceste furtuni mai mici pe care să le devoreze și să le asimileze, aceasta nu își va putea menține dimensiunile.

„Mulți oameni s-au uitat la Marea Pată Roșie în ultimii 200 de ani și au fost fascinați de ea”, spune doctorul în astronomie Caleb Keaveney de la Universitatea Yale. „Am descoperit prin simulări numerice că, alimentând Marea Pată Roșie cu furtuni mai mici, așa cum se știe că se întâmplă pe Jupiter, îi putem modula dimensiunea.”

Cândva, la sfârșitul secolului al XIX-lea, Marea Pată Roșie se întindea pe 39.000 de kilometri. Acum, are o lățime de 14.000 de kilometri, puțin peste o treime din aceasta.

Omenirea observă de secole Marea Pată Roșie de pe Jupiter

Oamenii de știință au investigat acest fenomen ciudat, dar este o enigmă. Jupiter este foarte diferit de Pământ, iar vremea sa este mult mai sălbatică. Totuși, în ciuda acestor diferențe, fluidele – cum ar fi gazele atmosferice – se comportă în anumite moduri care pot fi explorate cu ajutorul matematicii dinamicii fluidelor.

Și, deși nu putem extrapola 1:1 comportamentul vremii de pe Pământ pe Jupiter, putem folosi înțelegerea noastră a proceselor atmosferice de pe Pământ pentru a încerca să ne dăm seama ce se întâmplă pe Jupiter. Aceasta este ceea ce au făcut Keaveney și colegii săi.

Știm, din cercetările publicate în 2021, că Marea Pată Roșie a lui Jupiter „mănâncă” efectiv furtunile mai mici pe care le întâlnește, devenind mai mare în acest proces. Așadar, cercetătorii au folosit un fenomen similar observat aici pe Pământ pentru a-și informa modelele atmosferei lui Jupiter, scrie ScienceAlert.

În jet stream-urile care circulă prin atmosfera terestră se pot forma sisteme de înaltă presiune cu durată lungă de viață, numite domuri de căldură sau blocuri, în care jet stream-ul încetinește până la oprire. Aceste blocuri pot juca un rol semnificativ în valurile de căldură și în secetă, deoarece rețin sub ele temperaturi ridicate pentru perioade lungi de timp.

Marea Pată Roșie s-a diminuat semnificativ de la primele înregistrări

Longevitatea acestor blocuri a fost legată de anticicloni și de alte fenomene meteorologice mai mici. Dotați cu aceste informații, cercetătorii au creat un model pentru atmosfera lui Jupiter și Marea Pată Roșie, simulând interacțiunile dintre furtuni.

Ei au constatat că, atunci când o furtună mai mică întâlnește Marea Pată Roșie, prima furtună își menține dimensiunea sau crește, comparativ cu simulările fără aceste interacțiuni. Iar gradul de susținere a petei era mai mare dacă existau mai multe interacțiuni. În cele din urmă, puterea furtunii mai mici a jucat, de asemenea, un rol. O furtună mai puternică a dat Marelui Punct Roșu un impuls mai mare.

Nu putem face nimic cu adevărat în legătură cu Marea Pată Roșie. Dar învățarea despre atmosfera sa uimitoare ne poate ajuta să înțelegem mai bine modul în care funcționează vremea pe planeta noastră, ceea ce este destul de interesant.

Cercetarea a fost publicată în Icarus.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Marea Pată Roșie de pe Jupiter s-ar fi format mai recent decât Statele Unite ale Americii

NASA a surprins „o mișcare” în stratul de gheață de pe unul dintre sateliții lui Jupiter

Sonda Juno de la NASA a surprins un lac de lavă ce ar putea înghiți orașe întregi pe unul dintre sateliții lui Jupiter

A fost detectată o nouă exoplanetă de tip Jupiter

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că l-a ucis
Vizionarul care a realizat imposibilul. A scăpat de arderea pe rug în ultimul moment, iar marea sa pasiune aproape că ...
Peste 90% dintre elevii români de clasa a VIII-a cunosc doar noțiuni de bază la matematică
Peste 90% dintre elevii români de clasa a VIII-a cunosc doar noțiuni de bază la matematică
Medicii din Iași cer interzicerea petardelor după ce zeci de copii au ajuns la urgențe de sărbători
Medicii din Iași cer interzicerea petardelor după ce zeci de copii au ajuns la urgențe de sărbători
Adio, zăpadă! Meteorologii anunță o lună ianuarie neobișnuit de blândă
Adio, zăpadă! Meteorologii anunță o lună ianuarie neobișnuit de blândă
Peste 120 de morți după cutremurul de 6,8 din Tibet
Peste 120 de morți după cutremurul de 6,8 din Tibet
Primul mormânt de femeie îngropată cu arme în Bazinul Carpatic, descoperit în Ungaria
Primul mormânt de femeie îngropată cu arme în Bazinul Carpatic, descoperit în Ungaria
„O zi din viața unui om al viitorului”: Câte dintre profețiile unui om de știință din 1925 s-au adeverit?
„O zi din viața unui om al viitorului”: Câte dintre profețiile unui om de știință din 1925 s-au adeverit?
Fisticul câștigă tot mai mult teren în rândul iubitorilor de nuci
Fisticul câștigă tot mai mult teren în rândul iubitorilor de nuci
Este 2025 anul în care vom deveni propriii noștri șefi? „Clubul” la care aderă tot mai mulți oameni
Este 2025 anul în care vom deveni propriii noștri șefi? „Clubul” la care aderă tot mai mulți oameni
Test de cultură generală. Care obiect de pe cerul nopții este mai mult decât pare?
Test de cultură generală. Care obiect de pe cerul nopții este mai mult decât pare?
Polifenolii, compușii naturali care pot oferi o talie mică, o inimă sănătoasă și o tensiune arterială scăzută
Polifenolii, compușii naturali care pot oferi o talie mică, o inimă sănătoasă și o tensiune arterială scăzută
Tot mai mulți lideri europeni îl critică pe Elon Musk
Tot mai mulți lideri europeni îl critică pe Elon Musk
„Angajații virtuali”, pregătiți să intre în câmpul muncii
„Angajații virtuali”, pregătiți să intre în câmpul muncii
Șeful OpenAI recunoaște că ChatGPT Pro pierde bani
Șeful OpenAI recunoaște că ChatGPT Pro pierde bani
Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american Douglas MacArthur
Hirohito, împăratul care a domnit 62 de ani. După ce a permis atrocităţile totalitare s-a supus generalului american ...
Un ton roșu de 276 kg s-a vândut cu peste 1,3 milioane de dolari la Tokyo
Un ton roșu de 276 kg s-a vândut cu peste 1,3 milioane de dolari la Tokyo
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții pentru o viață mai bună
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții pentru o viață mai bună
Care va fi cea mai importantă tendință în turism pentru 2025?
Care va fi cea mai importantă tendință în turism pentru 2025?